Dacă părinții ar cunoaște mai multe despre toate transformările prin care trec adolescenții, poate ar înțelege mai bine această etapă atât de specială din viața copiilor lor. În materialul următor, psihologii Mihaela Dinu, de la Salvați Copiii și Radu Iulian Leonard, de la Centru Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog explică ce ar trebui să cunoască părinții despre această perioadă. Veți afla din materialul următor că nu trebuie să luați personal comportamentul adolescentului, deoarece în corpul său se produc multe schimbări. Este o perioadă în care copilul poate deveni și romantic, și melancolic, și trist, întrucât trece prin multe stări emoționale. Psihologii spun că sportul ajută foarte mult în această perioadă și recomandă părinților mai multă empatie și înțelegere.
Adolescența, tendința desprinderii de părinți
Mihaela Dinu, psiholog Salvați Copiii România: „Adolescenții sunt într-o continuă transformare, din punct de vedere cognitiv, din punct de vedere al identității, al afirmării, își doresc să arate ceea ce pot, ceea ce au acumulat, au această tendință de a se desprinde de părinți. Părintele cumva trebuie să se împace cu ideea că este mai bine ca adolescentul să facă asta în prezența lui, cu acordul lui, în grija părintelui să spunem așa. Da, sunt foarte multe modificări care dau foarte multe schimbări emoționale, de aici și reacțiile copiilor. Ce este de punctat este că nu se întâmplă nimic în mod intenționat, deci copiii nu au intenționalitate în aceste comportamente, ci pur și simplu sunt specifice vârstei. În momentul în care ele vin pe o presiune socială, pe o presiune a școlii, dacă vreți, a incertitudinii, ce îi așteaptă după examene și așa mai departe, toate acestea se accelerează, se accentuează și pot deveni mai dese, ca și episoade.”
Radu Iulian Leonard, psiholog, CNSMLA: „Adolescența este o zonă foarte frumoasă, mai puțin pentru părinți, dar să nu uităm că și ei au fost adolescenți! Numai că, ce să vezi, cu timpul uită părinții că au fost și ei adolescenți. În adolescență apare zona aceasta de melancolie, de căutarea sensului vieții, de a înțelege care este rolul lor în această lume: dacă vor reuși, dacă nu vor reuși. Sunt multe întrebări pe care și le pun, tocmai și prin prisma schimbărilor care se produc în corp, prin dezvoltarea organelor și prin tot ce înseamnă zona asta de chimie. Eu, de exemplu, recomand mișcarea, sportul, care duce iarăși în zona de chimie, într-o zonă unde se echilibrează și apare doza de optimism. Vorbim de dopamină, extrem de necesară unui adolescent. El este în zona aceasta de romantic, de a sta și a visa la stele, dar dacă ieși puțin de acolo și faci un pic de mișcare și întreții un mediu relațional pozitiv, poți să ieși cu ușurință din stările grele, pentru că depresia la adolescenți în general se termină repede, dar poate avea și urmări.”
Sportul ajută adolescentul
Mihaela Dinu, psiholog Salvați Copiii România: „Părintele trebuie să aibă foarte multă empatie, înțelegere, nu în ultimul rând să se gândească cum au fost ei la vârsta adolescenței și niciodată să nu ceară copilului ceea ce ei nu pot realiza, ca adulți”.
Radu Iulian Leonard, psiholog, CNSMLA: „Sportul este esențial! Nu trebuie să fie neapărat de performanță, pentru că oricum, în pandemie, sălile au fost închise. Dar mișcarea în aer liber, măcar jumătate de oră pe zi, e foarte bună! Se numește activare psiho-motorie. O făceam la școală sau grădiniță, pur și simplu mișcări ale brațelor, ale umerilor, ale trunchiului, toate astea fac bine, mai ales pentru dezvoltarea armonioasă a adolescentului, la care, mă rog, intervin creșterile osoase și sunt unii care se sperie de cum arată și cum se transformă pentru că se gândesc că așa vor rămâne… Dar nu e așa! O consolidare musculară duce la o imagine pozitivă. Un adolescent ar trebui să înțeleagă, mai ales în momentul în care se gândește că e primit sau nu e primit într-un grup, că el va da, la rândul lui, valoare grupului și nu grupul îi dă lui valoare. Ăsta este un aspect foarte important, fiecare individ are valoarea lui intrinsecă, nu ne-o dă un grup, o avem noi„.
Pentru adolescent se schimbă percepția asupra întregii lumi
Mihaela Dinu, psiholog Salvați Copiii România: „Odată cu schimbările hormonale, de fapt se schimbă percepția asupra întregii lumi. Adolescentul capătă sau intră în sfera altor nevoi, cu care părintele poate nu este obișnuit, sau nu este pregătit ca să ajungă la copilul lui. Și atunci da, schimbările sunt din punct de vedere cognitiv, emoțional, comportamental și toate aceste reacții. Când spun hormonal, de fapt mă refer la dezvoltarea fizică, care aduce după sine unele percepții denaturate, de cele mai multe ori, de aici și revolta aceasta a lor”.
Radu Iulian Leonard, psiholog, CNSMLA: „Poate cei mai mulți dintre părinți știu și înțeleg cum funcționează lucrurile. Dacă este o perioadă depresivă în familie, în rândul părinților, știu eu, sunt probleme de ordin financiar, sau de ordin emoțional, sau pur și simplu nu se mai înțeleg, perpetuarea acestora și ceea ce transmit ei față de copii afectează foarte mult! Iar atunci când există astfel de cazuri, părinții ar trebui să ceară ajutor. Dacă nu o fac, asta se va vedea mai târziu, la copii!”
Ca răspuns la aceste nevoi, Guvernul României derulează Programul Național de suport destinat copiilor în contextul Pandemiei de Covid 19 – „Din Grijă pentru Copii”. Programul se adresează copiilor, părinților și specialiștilor. Măsurile vizează suportul psiho-emoțional și creșterea siguranței pentru copii.